" Lumea este ca o carte, iar cel ce nu călătoreşte citeşte doar o pagină..." - Sf. Augustin
"Suntem cu toţii pelerini în această călătorie, doar că unii dintre noi au hărţi mai bune" - Nellson R. DeMille.

duminică, 7 septembrie 2014

Monaco – o destinaţie cu adevărat princiară

Vă povesteam în urmă cu ceva ani despre experienţa mea " În trecere prin Monaco - tărâmul viselor" unde îmi exprimam regretul că timpul a fost prea scurt şi nu am ajuns şi pe la Cazino. Ei bine, chiar dacă nu aveam de gând să-mi încerc norocul, merita totuşi să-i trec pragul... sau să-l fotografiez.  După aproximativ 5 ani dorinţa mea  s-a-ndeplinit şi iată-ne din nou pe Riviera Franceză, în drum spre Principatul Monaco. De această dată cu mai mult timp pentru a bifa obiectivele turistice ratate data trecută, dar şi pentru a ne bucura mai mult de Monte Carlo, capitala europeană a luxului.
Sunt sigură că atunci când spui Monte Carlo, gândul te duce involuntar la un loc exclusivist, extravagant, în care nu ai acces dacă nu ai sânge albastru sau un cont gras în bancă cu mii de euro. Ei bine, lucrurile nu stau chiar aşa. Orice turist care îşi petrece vacanţa în nordul Italiei, sau pe însorita Coastă de Azur, se poate bucura de frumuseţile acestui paradis, fără să aibă neapărat un buget de vedetă.  Aşa că, dacă nu ai ajuns încă aici, nu mai sta pe gânduri, pentru că nici un alt oraş al Europei nu este mai fascinant, iar o evadare în lumea luxului absolut nu poate fi decât fabuloasă. Chiar dacă totul este foarte scump va fi experienţa care îţi marchează existenţa.
Mărturisesc că rareori mi se întâmplă să descopăr o destinaţie turistică unde să găsesc adunate laolaltă toate lucrurile bune: linişte, relaxare, soare timp de 300 de zile pe an, distracţie, lux, prinţi şi prinţese, peisaje spectaculoase, munte, mare, artă şi rafinament. Toate acestea se găsesc concentrate pe o suprafaţă de doar 2 km pătraţi, dar unde cu siguranţă trăieşti mai intens decât în 100 000 km pătraţi.
Micuţul  Monaco este un loc magic care te uimeşte cu frumuseţea lui, cu albastrul apei, cu o capitală plină de viaţă şi cu obiectivele turistice minunate pe care ai ocazia să le vezi aici. De la cele mai faimoase yahturi la cel mai renumit Cazino, de la traseul de Formula 1 la Palatul Princiar, de la muzeul Oceanografic la grădinile exotice, de la cele mai luxoase hoteluri din lume la cele mai bune restaurante de pe Coasta de Azur, toate acestea sunt motive pentru care merită să vizitezi una dintre cele mai luxoase destinaţii de vacanţă din Europa. Pe străzi poţi admira cele mai extravagante maşini, la restaurante selecte poţi încerca mâncăruri alese şi tot aici te poţi plimba prin magazine ale celor mai exclusiviste branduri din lume.  Bun venit în Monte Carlo - scena celor mai norocoşi dintre pământeni, simbol al luxului, frumuseţii, eleganţei şi bineînţeles al bogăţiei.

Principatul Monaco, locul unde prinţii şi prinţesele nu sunt un basm!

Principatul Monaco este situat pe coasta mediterană, la 15 km de Nice şi 21 km  de frontiera cu Italia, fiind înconjurat pe trei laturi de regiunea franceză Provence - Alpes - Cote d'Azur. Trei cornişe, una deasupra celeilalte, traversează cei 36 km de la Nice până în Italia, facilitând accesul pentru cetăţenii europeni. Practic graniţele constau din aceste şosele care îl despart şi în acelaşi timp îl leagă de localităţile franceze limitrofe. Dintre cele trei, Grande şi Moyenne Corniche oferă cele mai impresionante panorame, iar Corniche Inferieure, mai aproape de mare, are cel mai mare trafic dar şi cele mai bune privelişti ale hotelurilor luxoase.
Rulăm pe Grande Corniche, cea mai înaltă şi mai fascinantă şosea, suspendaţi între două lumi, munte şi mare. Acesta este practic  primul contact cu Monaco pe care îl are orice turist care se deplasează cu maşina, de la înălţime, de pe şoseaua îngustă care şerpuieşte printre clădirile impozante ale miliardarilor. De altfel, cel mai bun mod de a admira extraordinarele privelişti ale ţărmului stâncos, ale Mediteranei albastre şi ale vilelor opulente aşezate printre palmieri,  este de a urma drumul paralel cu pantele abrupte. De aici, de sus, privind spre albastrul mării ce ţi se întinde la picioare, viaţa ţi se pare şi mai frumoasă. Marea, zgârie-norii şi munţii formeză cercuri concentrice în jurul micuţei porţiuni de pământ, care pare desprinsă dintr-o altă lume. O lume fascinantă care îşi merită cu prisosinţă statutul pe care îl are în prezent ca una dintre cele mai luxoase şi impresionante destinaţii din lume.
Privind de la înălţime, cu ochii critici specifici, constat cât de schimbat este de la ultima mea vizită întregul principat. Nici o bucăţică de pământ nu a rămas nevalorificată, răsărind parcă peste noapte alţi zgârie-nori, alte vile şi cele mai exigente hoteluri care se înşiră de-a lungul mării, pentru a primi turişti veniţi de cele mai multe ori cu yahturile, de prin toate colţurile lumii. Iată cum au reuşit să valorifice această extraordinară poziţie geografică.
Râurile de bani care au curs pe aici nu  au distrus, ci au construit masiv
Dar să vedem puţin ce spun în cifre statisticile.

* Principatul Monaco este cât un punct pe harta lumii,  aşadar are statutul de cea mai mică ţară din lume după şi mai micuţul Vatican.  Acoperă doar 2 km pătraţi,  adică cam cât pământ ar avea la un loc vreo 20 de familii dintr-un sat din România. E adevărat, aici fiecare centimetru cântăreşte greu.
 * Foarte mic, dar cu o faimă disproporţionată în comparaţie cu mărimea, acest principat este cea mai dens populată ţară din lume: 18 000 de oameni trăiesc pe un singur kilometru pătrat.  Iar locuitorii, cu o speranţă de viaţă spre 90 de ani, se bucură de lipsa taxelor dar şi de PIB-ul de peste 160 000 de dolari pe cap de locuitor. Drept urmare, Monaco se laudă cu cea mai scăzută rată de sărăcie din lume, dar şi cu cel mai mare număr de milionari şi miliardari pe metru pătrat.
* Din cei 36 000 de locuitori ai Monaco, unul din trei sunt milionari, potrivit unui studiu realizat de revista Spear's şi Wealthlnsight. Dacă e să facem o comparaţie, populaţia acestei ţări e cât cea a oraşului Petroşani şi de vreo 4-5 ori mai mică decât a municipiului Sibiu. Însă, acest popor a fost decis să locuiască parcă agăţat de munte, deasupra mării, pentru a fi gazda unui număr foarte mare de turişti, aproximativ 1 500 000 pe an.
Tour Odéon
* În acest moment Principatul Monaco, paradisul fiscal de pe Riviera Franceză, se confruntă cu un boom al locuinţelor de lux. Un zgârie-nori dublu, construit în apropiere de ţărmul Mediteranei, va conţine un penthouse cu o suprafaţă de 3.300 de metri pătraţi, cu un topogan de apă care va lega o sală de dans cu o piscină circulară în aer liber. Apartamentul situat pe mai multe etaje se va scoate la vânzare în 2015, cu un preţ de peste 300 de milioane de euro (400 milioane de dolari ), conform revistei Challenges. Prin urmare, acesta ar deveni cel mai  scump penthouse din lume, potrivit companiei de brokeraj Knight Frank. Apartamentul este situat în Tour Odéon, un turn de 49 de etaje, a cărui construcţie a început în noiembrie 2009. Costurile clădirii se ridică la peste 600 de milioane de euro, excluzând terenul. Tour Odéon va fi a doua cea mai înaltă clădire de pe coasta mediteraneană. În prezent, încă se mai lucrează la exteriorul clădirii. Până în acest moment dezvoltatorul a găsit cumpărători pentru 26 din cele 36 de apartamenete de lux scoase la vânzare. Fiecare apartament va avea ziduri de sticlă şi terase cu vedere panoramică asupra oraşului, a plajei Larvotto şi evident asupra mării. Dacă sunteţi curioşi cum arată un astfel de apartament şi în interior, sau ce vederi spre apele limpezi ale Mediteranei poţi avea de la fereastră, vă invit să faceţi un tur prin generoasa proprietate intrând aici. Apoi daţi clic pe "Play Movie" pentru derularea clipului.
* Cea mai scumpă zonă din Monaco se află între Golden Square şi Casino, unde cu 1 milion de dolari se pot cumpăra 15 metri pătraţi de spaţiu imobiliar, potrivit estimărilor Knight Frank.
* Cine doreşte să achiziţioneze o proprietate în Monaco, va scoate din buzunar în jur de 60 000 euro ... pe metru pătrat! J Şi se pare totuşi,  că nu sunt deloc puţini la număr străinii care se lasă furaţi de paradisul monegasc, întrucât doar 21% din totalul locuitorilor sunt monegasci, restul fiind de alte naţionalităţi. Aici convieţuiesc reprezentanţii a 108 naţionalităţi.
*Cei care doresc rezidenţă în Monaco trebuie să demonstreze că locuiesc aici cel puţin 6 luni pe an pentru a primi toate avizele. Iar pentru dumneavoastră stimate domnişoare, e bine să ştiţi că după căsătorie nu obţineţi automat cetăţenie. Pentru acest lucru trebuie să aveţi un mariaj perfect de 10 ani.
*  Peste 30 000 de italieni şi francezi fac zilnic naveta pentru a lucra în Monaco.
* Principatul Monaco are o securitate impecabilă cu un poliţist la 100 de locuitori.
După astfel de sume vehiculate, nu pot decât să mă întreb în continuare cum o fi să trăieşti zi de zi la Monaco? Pare destul de aproape de Paradis, nu?

Principatul Monaco universul cu multe faţete

Principatul Monaco este acel gen de destinaţie turistică pe care îţi doreşti să o descoperi imediat ce ai ajuns pe străzile sale. Nu-ţi mai trebuie nimic altceva ci doar să porneşti spre marea aventură, fără să mai pierzi o secundă. Aşa că tragem aer în piept şi pornim spre Monaco - Ville, partea istorică  situată pe promontoriu franjurat "Le Rocher" - stânca ce domină Mediterana, de unde se poate admira întregul stat. Acesta este de fapt adevăratul Monaco, cel care a luat fiinţă în Antichitate, dintr-un trib liguric venit aici în căutarea  unui trai mai bun, şi care apoi a fost cucerit  în 1297 de către genovezul Francesco, întemeietorul dinastiei Grimaldi, una dintre cele mai vechi din Europa, care şi-a aniversat cei 700 de ani de existenţă în 1997. Astăzi putem considera această ţară mai mult un proiect de familie reînoit peste generaţii decât un stat în care dinastia Grimaldi este personajul principal de peste 700 de ani.
Pe strada Jardins de St-Martin se află  Muzeul Oceanografic şi Acvariul, două din atracţiile esenţiale ale principatului.  Inaugurat în anul 1910 de către fondatorul său, Prinţul Albert I de Monaco, supranumit şi "Prinţul Navigator" (un pasionat de biologie, îndeosebi de fauna marină, ce a organizat şi participat în 28 de expediţii oceanografice în Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic, alături de numeroşi specialişti), acest muzeu excepţional de ştiinţă marină are o faţadă grandioasă, ce se ridică deasupra mării, la o înălţime de 85 metri. Lucrările de ridicare a edificiului au durat 11 ani, folosindu-se 100 000 de tone de piatră, aduse din La Turbie, o localitate din Franţa.

Camerele deschise publicului sunt dispuse pe două etaje şi conţin exemple remarcabile de faună marină colecţionate de prinţul Albert, numeroase specii de creaturi marine, precum şi obiecte artizanale confecţionate din materiale marine. Tot aici există exponate unice, ca de exemplu: unul dintre primele costume de scafandru din lume, unul dintre cele mai vechi submarine utilizate, diverse echipamente şi instrumente folosite în zecile de expediţii dar şi o navă destinată expediţiilor marine de acum un secol. La subsolul clădirii se află şi Acvariul ce conţine peste 4000 de specii de peşti şi 200 de nevertebrate. Cele mai rare specii de peşti, cu forme şi culori superbe, înoată nestingheriţi în 90 de bazine, oferind un spectacol grandios. Cel mai mare bazin are 450 m3şi este alimentat cu apă direct din Mediterană. De pe terasa muzeului puteţi surprinde în imagini cele mai frumoase panorame ale  oraşului.
Pornind de la Muzeul Oceanografic, în plimbare spre vechiul oraş, paşii  ne poartă prin  "Les Jardins Saint Martin", maiestuos plasată, adăpostind o mare varietate de plante exotice, fântâni arteziene şi numeroase statui.
 












În aceasta călduroasă zi de iulie, plimbarea prin grădina Saint Martin, a fost o încântare, fiind un excelent loc unde te poţi bucura de umbră, răcoare, culori, de cele mai alese arome de flori, dar şi de albastrul mării ce se întinde la picioare. O adevărată oază de linişte, în mijlocul naturii, un loc de vis presărat cu bănci care îţi oferă posibilitatea să te relaxezi contemplând marea dar şi câteva statui interesante, precum "Ettore şi Andromaca" de Giorgio de Chirico sau statuia prinţului Albert I, în chip de mare cârmaci privind spre mare. Această grădină a fost locul preferat al poetului Guillaume Apollinaire, care se plimba pe aici pentru a-şi găsi sursa de inspiraţie.























O balustradă înaltă de beton mărgineşte aleea, iar dincolo de ea, peretele abrupt al muntelui se termină spectaculos, după câţiva zeci de metri, în valurile dantelate ale Mediteranei.
Printre coroanele copacilor exotici şi cactuşii înfloriţi ce stau agăţaţi pe stânca abruptă, ni se deschide într-o perspectivă de vis cel mai nou cartier al principatului - Fontvieille. Acesta a fost construit pe un teren câştigat din mare, în urma unui plan ambiţios de dezvoltare început de fostul principe Rainier al III-lea. Astfel, principatul şi-a mărit suprafaţa cu aproape 40% şi a reuşit să-şi sporească considerabil facilităţile de spaţiu locuibil. Terenul stâncos, reprezintă un avantaj, deoarece permite construirea clădirilor înalte, ce ajung în Fontvieille la 25-30 de etaje, foarte apropiate unele de altele, fără a deranja stabilitatea generală a terenului.









În cartierul Fontvieille s-au construit multe blocuri luxoase pe ale căror acoperişuri sunt amplasate adevărate grădini suspendate. În continuare mă întreb ce structură de rezistenţă au aceste blocuri ca să poată îngădui suplimentarea cu câteva zeci de tone de pământ, arbori şi flori, toate terasele de pe acoperişurile blocurilor fiind transformate în mici grădini exotice, cu tufe şi copaci de un verde intens care cuceresc lupta între natură şi civilizatie. Printre grădinile luxuriante încărcate de flori se zăresc chiar şi mici piscine. Un vis frumos, o oază de relaxare atât de aproape de casa ta. Cine nu şi-ar dori, într-o zi călduroasă de vară, să savureze un cocktail într-o asemenea piscină?!

























Pe lângă luxoasele blocuri ce se înalţă în port, în cartierul Fontvieille se găsesc: stadionul, Grădina Zoologică şi un aerodrom pentru elicoptere. Cartierul a fost inaugurat în anul 1972.
Din orice punct ai privi Principatul Monaco, poţi să vezi marea, yahturile şi hotelurile luxoase, însă, parcă  cel mai mult mă atrag aceste privelişti  de aici, de sus, din zona numită Rocher de Monaco. Aceasta este cea mai colorată zonă din Monaco.














Portul Fontvieille a fost creat pentru a fluidiza traficul marin din Monaco, întrucât în Portul Hercule veneau un număr tot mai mare de ambarcaţiuni. Portul a fost format din două secţiuni, una în care ancorează vasele de transport marfă, iar cea de-a doua secţiune este repartizată ambarcaţiunilor de agrement. Dacă doriţi să faceţi o croazieră pe Mediterană, portul Fontvieille este locul ideal de plecare.



Vis-a-vis de grădinile Saint Martin, cu faţa spre mare, se înalţă catedrala Notre-Dame-Immaculee, construită la finele secolului al XIX-lea, pe locul bisericii Sfântul Nicolae, distrusă în 1864. Catedrala este una dintre cele mai vizitate atracţii turistice fiind adesea aleasă de familiile bogate pentru a-şi uni destinele. Ultima nuntă care a ţinut în faţa televizoarelor întreaga planetă a fost cea a prinţului Albert cu sud-africana Charlene Wittstock.












În catedrală se găsesc mormântul Prinţul Rainer al III şi al prinţesei Grace Kelly, care şi-a pierdut viaţa într-un tragic accident de maşină, în anul 1982. Catedrala este un loc de pelerinaj pentru americanii veniţi să-şi prezinte omagiile la mormântul singurei lor prinţese, Grace Kelly.
În stânga catedralei se află Palatul de Justiţie, o clădire mică, interesantă, cu scări de o parte şi de cealaltă a intrării, iar pe lângă ea strada Rue du Tribunal te conduce spre Palatul Princiar,  reşedinţa familiei Grimaldi din secolul al XIII, de când a fost construit. De-a lungul timpului fiecare generaţie şi-a lăsat amprenta asupra palatului, acesta fiind în prezent unul dintre cele mai elegante castele europene. Faţada palatului prezintă un stil renascentist, iar în spate se găsesc fortificaţii medievale originale.






Palatul este bogat decorat fiind şi în prezent "păzit" de 16 tunuri turnate în timpul Regelui Soare. Astăzi, câteva tunuri şi o colecţie imensă de ghiulele, sunt pentru cei mici un loc de joacă, iar pe cei mari îi proiectează în urmă cu câteva sute de ani.

Dacă la vizita trecută am avut parte de spectacolul oferit de schimbul de gărzi, de această dată ajunşi în faţa Palatului Princiar un singur soldat făcea pază, plimbându-se de sus în jos în faţa aparatelor de fotografiat. Schimbarea gărzii are loc în fiecare zi în faţa palatului, la ora 11:55 fix şi dureză doar două minute.








Piaţa Palatului are câteva clădiri care merită o atenţie sporită.






Tot aici în Piaţa Palatului, spre Rampe Majeure, se află şi statuia lui Francesco Grimaldi, întemeietorul dinastiei. Francesco Grimaldi, supranumit "vicleanul", cavaler de Genova, a debarcat pe ţărmul stâncos al actualului Principat la data de 8 ianuarie 1297, când, deghizat în călugar, cere găzduire pentru o noapte în interiorul cetăţii. I-a păcălit pe cei din interior cu ţinuta lui şi i s-a permis accesul înauntru. Noaptea a deschis porţile fortăreţei pentru mica sa armată care aştepta afară. Odată intraţi în cetate, au scos săbiile din teacă, ucigându-i pe oamenii care trăiau acolo. Faimosul scriitor, Somerset Maugham, descrie în câteva cuvinte Monaco ca fiind:" un loc însorit, pentru persoane dubioase". Nu ştim dacă acest lucru este valabil doar pentru începuturile principatului, cert este că piraţii au năvălit în cetate şi au rămas acolo pentru totdeauna.
De pe terasa din Piaţa Palatului turiştii se pot bucura de o vedere minunată asupra portului Hercule. Practic de aici, dacă priveşti spre Monte Carlo poţi surprinde trei ţări într-o singură imagine: în prim plan Monaco, în plan secund Franţa şi în fundal Italia.

Tot de pe această terasă, am avut plăcerea să fotografiez o superbă vilă, pe a cărui balcon  proprietarul îşi petrecea o zi normală din viaţa. Balconul acestei vile este îndreptat spre portul Hercule care străluceşte prin eleganţă şi snobism. Aici acostează zi de zi zeci de ambarcaţiuni celebre în întreaga lume, proprietăţi private cu forme elegante care costă o avere. Ce poate fi mai frumos, decât să îţi savurezi cafeaua, privind spre yahturile ce se leagănă molcom în port?
Am coborât de pe deal, la pas, pe Rampe Majeure spre Place d'Armes unde se găseşte o mică secţie de poliţie, ale cărei ferestre sunt închise, semn că nimeni nu tulbură liniştea micuţului Principat. În faţă,  pe cric, motorul străluceşte în soare.




















Câteva trepte ne despart de circuitul de Formula I, cu ale sale curbe "în ac". Circuitul se desfăşoară pe străzile înguste ale Principatului, pe o distanţă de 3,3 km, fiind considerat un traseu în care depăşirile sunt greu de realizat. Virajele strâmte îi conferă spectaculozitate, iar celebrul tunel care trece pe sub hotelul Faimont, a dat de-a lungul timpului mari bătăi de cap şi celor mai experimentaţi piloţi, deoarece ei trebuie să facă faţă trecerii rapide de la lumină la întuneric şi invers, chiar la unul dintre cele mai rapide puncte ale cursei. Circuitul conţine cel mai larg viraj din Formula 1 ( la Faimont, care se ia cu 46 km / h), dar şi unul dintre cele mai rapide viraje. Prima ediţie a raliului s-a ţinut în 1911, însă abia din 1929 are loc în mod regulat Monaco Grand Pix, una dintre cele mai disputate etape din campionatul de Formula 1 şi singura care se desfăşoară pe străzile unui oraş.


Căscând ochii în stânga şi în dreapta, am ajuns şi în centrul principatului, în cartierul La Condamine, unde se află un superb spaţiu de agrement dar şi portul Hercule, ale cărui yahturi ne fură privirea. Stadionul nautic Rainier III, cum se numeşte această piscină în aer liber, oferă tot ceea ce vă puteţi dori: şezlonguri, umbrele de soare, topogane, dar şi trambuline pentru amatorii de sărituri, apa având în acea zonă adâncimea de 5,85 m. Piscina este de dimensiuni olimpice ( 50 m x 25 m ) şi conţine 3000 de metri cubi de apă din mare, tratată, purificată şi menţinută la 26 de grade. Pentru cei  care doresc să-şi petreaca timpul liber la piscină, preţurile le găsiţi aici În timpul iernii, din decembrie până în martie, stadionul nautic Rainier  III este transformat în patinoar.





Portul Hercule este o expoziţie permanentă de mega-yahturi care îi aduc pe cei celebri şi bogaţi în cuibuşorul preferat de nebunii. A fost modernizat de Albert I în 1901 pentru a putea ancora sute de yahturi şi vase de agrement. Abia în 1926 s-au terminat lucrările care l-au adus la dimensiunile actuale. În 2002 a fost completat cu o dotare excepţională: cel mai mare dig semiflotant din lume de 350 metri lungime, 30 lăţime şi 20 înălţime care cuprinde două gări maritime, un parking pe patru nivele şi o suprafaţă de 25000 metri pătraţi pentru întreţinerea şi repararea ambarcaţiunilor. Digul se poate mişca în jurul unei balamale de 8 metri diametru şi 700 de tone greutate.

Portul Hercule a devenit cunoscut în 1995, când a fost folosit ca locaţie pentru turnarea unor cadre importante din filmul James Bond Golden Eye. Bond, interpretat pentru prima dată de Pierce Brosnan, încerca în aceasta secvenţă să o oprească pe Xenia Onatopp alias  Famke Janssen, să fure un elicopter.













Astăzi, în portul Hercule acostează unele dintre cele mai luxoase yahturi de pe glob, ele de cele mai multe ori servind drept reşedinţă pentru proprietari, care în felul acesta devin locuitori permanenţi ai principatului, fără a deţine aici, însă, o proprietate. Eu, biet muritor de rând, nu pot decât să fotografiez fiecare yaht în parte şi să-i invidiez pe cei care îşi fac veacul la soare, citind ziarul sau savurând nepăsători o cupă din cea mai scumpă şampanie. Fotografiile sunt singurul lucru gratis, aşa că toată lumea profită.

Lăsându-le în urmă, cu sufletul zburdând de încântare, ne îndreptăm spre Monte Carlo. Minunatele privelişti ne sunt obturate din când în când de maşinile de lux care  zburdă pe străzile principatului. Arhitectura deosebită ne fură şi ea ochii. Hotelurile luxoase îl pot lăsa fără grai până şi pe cel mai aspru critic de artă.






















Pe malul mării, un superb parc te îndeamnă la plimbare, printre palmierii care se înalţă spre cer. Este uluitor cum au reuşit să construiască acest spaţiu verde pe acoperişurile clădirilor. Dar în Monaco nu trebuie să ne mai mire nimic.









Plecăm mai departe şi ne oprim în faţa faimosului hotel de 5 stele, Hotel de Paris, înfiinţat în 1863 de Carol III de Monaco, unde pentru cea mai ieftină cameră trebuie să scoţi din buzunar nu mai puţin de 447 euro pentru o singură noapte. Hotelul are şi un apartament rezidenţial a cărui preţ pe noapte este de 11 715 euro. Apartamentul nu este unul oarecare, căci în el se regăsesc obiecte şi piese de mobilier ce i-au aparţinut  odinioară premierului britanic Winston Churchill.  Hotelul pune la dispoziţia turiştilor 187 de camere cu 175 de apartamente având privelişti panoramice asupra Mediteranei, portului Hercule dar şi Palatului Princiar. Tot aici poţi să alegi să serveşti prânzul, la Louis XV, restaurantul lui Alain Ducasse, cotat de Michelin cu trei stele. Hotel de Paris face parte din categoria celor mai prestigioase hoteluri din Monaco, făcându-şi apariţia şi în numeroase filme: Pantofii roşii, Omul de fier 2 şi în seria James Bond.









Toată strălucirea şi farmecul Principatului Monaco atinge apogeul în Monte Carlo, în sine o bijuterie, unde vin să-şi etaleze opulenţa bogaţii planetei, sau, unde vedete de talie mondială au transformat cei 0,61 kilometri pătraţi, în "acasă". Odată ajunşi aici, nu-ţi doreşti decât ca timpul să se oprească. Cred că Monte Carlo este singurul loc în care simţi cu adevărat că lumea este separată în două şi că unii sunt favoriţii sorţii, poate mai mult decât ar fi normal.
Poposim în faţa Cazinoului, o adevărată minune arhitecturală, bogat ornamentată, şi probabil, cea mai reprezentativă clădire din micuţul Principat. A fost inaugurat în anul 1863 şi reconstruit în anul 1878 de Charles Garnier, arhitectul Operei de la Paris. Clădirea este elegant decorată cu turnuri rococo, cupole de cupru şi candelabre de aur.
Atrăgătoarea construcţie este înconjurată de spaţii verzi frumos amenajate şi de ochiuri de apă, flori şi fântâni. Tot în faţa cazinoului se află  şi " Oglinda cerului", o sculptură metalică în care se reflectă minunatul Monte Carlo.













În faţa cazinoului este agitaţie mare, turişti obişnuiţi admiră îndelung bijuteriile pe patru roţi parcate sfidător. Nu cred că am văzut vreun om trist sau îngândurat pe aici.



Nici o vacanţă în Monaco nu poate fi completă fără o vizită în faimosul cazino, atât de cunoscut în întreaga lume, pe care trebuie să-l vizitezi măcar o dată-n viaţă. Interiorul te copleşeşte de la intrare prin lux şi opulenţă, totul emanând rafinament, clasă şi bun gust! Şi când te gândeşti că aici în doar câteva ore se pun la bătaie la mesele de ruletă sau blackjack sute de milioane de euro... Din păcate fotografiatul şi filmatul în interior sunt strict interzise. De altfel, la intrare eşti obligat să-ţi laşi la garderobă orice lucru în plus, inclusiv aparatul de fotografiat. Cazinoul este deschis începând cu orele 14 şi intrarea costă 10 euro.

De cealaltă parte a Cazinoului se află clădirea Operei, singura din lume unde în sala de spectacol se intră prin Cazino, construită pe un promotoriu cu vedere spre mare. A fost concepută iniţial ca un teatru particular destinat familiei princiare, aflată sub conducerea Prinţului Charles al III lea. Clădirea este deosebită din punct de vedere arhitectural, iar o vizită aici costă 10 euro.

Mă aşez pentru ultimele minute pe o bancă, la soare, lângă Cazino, fixând cu privirea lumea din jur. Oamenii sunt relaxaţi, zâmbitori şi foarte joviali, pesemne că aici problemele economice, care afectează încă multe ţări, nu au "îndrăznit" să pătrundă. Femeile par decupate din filmele lui James Bond, iar afară  de limba franceză şi engleză se aude tot mai frecvent limba română. În spatele meu este celebra Cafe Paris, unde lumea bună serveşte prânzul. Viaţa în Monte Carlo pare a face parte dintr-o altă lume, o lume a luxului, a extravaganţei şi a cochetăriei. Se spune că luxul s-a născut aici şi este suficient să vizitezi o singură dată Monte Carlo ca să poţi face deosebirea între îmbogăţiţii de peste noapte şi cei pentru care luxul a fost un cadou primit de la naştere. Dacă am făcut abuz de cuvântul lux, să-mi fie cu iertare. Probabil că acesta este cuvântul care descrie perfect micuţul regat, ţara cu cea mai mare densitate de miliardari pe metru pătrat.
Principatul Monaco, ţara pentru cei cu gusturi costisitoare, m-a fermecat din prima clipă, prin siguranţa şi eleganţa sa, şi mi-a arătat la fiecare pas că are de ce să-şi poarte nasul în vânt. Aici, dacă zăboveşti mai mult de 2-3 ore, constaţi rapid că nu frumuseţea peisajelor, palatele fastuoase, magazinele elegante, yahturile luxoase, bijuteriile pe patru roţi sau cazinourile te fascinează în primă fază, ci starea de spirit care ţi se imprimă obligatoriu. Atenţie, însă: aerul de aici creează o mareee dependenţă, sau pentru unii mai romantici ... nostalgii!

7 comentarii:

  1. Felicitari, Cora! O prezentare de exceptie! Cat costa parcarea pe ora, acolo?Ai idee?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc! Uite aici tarifele http://www.car-parking.eu/france/monaco

      Ștergere
  2. Foarte frumoase prezentare făcută cu multa documentare!Felicitări ,am fost in același circuit cu tine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc! Bine v-am regăsit! :) Cu această ocazie vă invit să vedeţi ce am făcut noi în duminica liberă . :)
      http://corasb.blogspot.ro/2014/08/o-zi-in-provence-mon-amour.html

      Ștergere
  3. Frumos scris, frumos fotografiat! Pana acum nu-mi doream in mod exeptional sa ajung aici but now I do! Superb.

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte interesant articolul si foarte educativ. Pot spune cu cea mai mare incredere ca citirea acestuia m-a ajutat in viata mea de zi cu zi. Tot ce tine de acest domeniul este foarte interesant si folositor, la fel de folositor este si ce va arat aici: http://www.poli-tan.ro/preturi-fose-septice.html

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...